No title.

Butonand pe net am gasit un citat foarte interesant pe care as vrea sa-l impartasesc cu voi. 

Intrebat ce-l surprinde cel mai mult la umanitate, Dalai Lama a raspuns:

"Omul. Deoarece el isi sacrifica sanatatea pentru a face bani. Apoi isi sacrifica banii pentru a recapata sanatatea. Apoi este nerabdator sa vina viitorul incat nu traieste prezentul; rezultatul fiind ca nu traieste nici in prezent nici in viitor; traieste ca si cum niciodata nu o sa moara, si apoi moare fara sa traiasca niciodata cu adevarat."

As putea sa mai adaug cate ceva la aceasta afirmatie, insa cred ca o stric. Asa ca aleg sa nu mai continui si sa va las doar cu aceste cuvinte ale lui Dalai Lama.

No to ACTA!

Nu prea am ce sa mai explic deste ACTA pentru ca deja cred ca toata lumea stie ce este si de ce trebuie sa ne opunem ei. Insa o sa va ofer totusi un link unde o sa va fie explicta aceasta initiativa legislativa si motivele pentru care trebuie sa ne impotrivim ei.

http://creativemonkeyz.com/roboti/robotzi-s02-ep-special-acta/

E frumos sa visam.

B:Buna!Pot sa te deranjez cateva minute?

F:Buna!Da, cred ca poti.

B: Imi e foarte greu sa-ti spun asta, mai ales ca nu am mai facut asa ceva. Nu sunt mandru ca fac asta aici dar probabil fata in fata nu as fi putut. Dar stii de ce? Pentru ca prezenta ta ma acapareaza, pentru ca atunci cand te uiti la mine nu mai stiu cum ma numesc. Pur si simplu pentru mine esti perfecta, fiecare defect pe care unii il remarca la tine mie mi se pare cea mai mare calitate pe care o ai. Si nu inteleg cum de o fata ca tine, perfecta, se poate atasa de un baiat ca mine.Doamne, sunt atat de imperfect pe langa tine..nu inteleg cum de vrei sa porti o cunvorbire cu mine.Si acest lucru crede-ma ca ma dispera si ma face sa te plac din ce in ce mai mult. Fiecare privire fugitiva pe holuri ma face sa ma prabusesc, simt cum inima imi este sagetata. Cand iti vad chipul angelic insotit de acei ochii perfecti iti citesc ardoarea ultimului sarut, ma cutremur.Ma gandesc cat de nedemn sunt de toate acestea. Stiu ca dragostea ta imi apartine doar mie si acelasi lucru il fac si eu pentru tine dar cu toate astea nu vreau sa te am in intregime, vreau decat sa te admir, sa simt durerea lipsei tale. Oare sunt sadic? Nu, sunt las. Din lasitate am renuntat la tine, mi-a fost frica sa nu ma indragsotesc si sa sufar insa tot ce am facut a fost sa aman suferinta, pentru ca nu am putut sa nu ma indragostesc de tine. Acum insa e prea tarziu pentru regrete, stiu asta. Nu-ti cer sa fi a mea, nu!Tot ce vreau e sa-mi cer scuze si sa afli ca acum te iubesc ca un caine, ca as da totul ca sa te am.

F:Ai dreptate,ar fi prea tarziu daca nu as simti ca inebunesc atunci cand as fi langa tine. Probabil ca nici nu as mai raspunde. Dar inca simt. Te vreau mai mult ca niciodata si nu din cauza ca mi-ai spus astea, nu! Te vreau pentru ca esti TU! Pentru ca TU imi cutremuri intreaga fiinta, pentru ca ma faci sa ma simt unica, iubita si frumoasa. 

<3<3<3<3

Nirvana Time.

O cafea fierbinte ma trezeste in dimineata asta [11:16]. Din sertarul cu ganduri aruncate ``de-a valma`` incer sa elimin cateva. Este una din diminetile acelea in care nu stiu cine sunt si ce vreau, in care totul e perfect asa cum e, insa paradoxal, nu-mi place nimic. Simt nevoia sa tip, sa plec departe, sa ma arunc intr-o prapastie fara sfarsit, sa fiu pierduta in timp.
Nu stiu de ce i-am dat acestui articol titlul "Nirvana Time" nu ma simt nici fericita si in momentu' asta ascult Deep Purple. Lucruri fara noima se intampla fara macar ca eu sa-mi dau seama. Simt ca fiecare secunda care se scurge trece prin mine aruncandu-ma din ce in ce spre abis. Si ma intreb "ce rost are sa cautam fericirea?" poate ca ea nici nu exista, poate ca e un simplu concept care ne-a fost implantat la nastere. Deci daca fericirea e ceva efemer precum noi, ce rost au toate cele din jurul nostru? Spre exemplu, aseara eram fericita, imi inchipuiam o inmormantare, a mea, la care erau stransi foarte multi prieteni. Disperarea si tristetea lor, fie ea si fictionala, ma facea...fericita, simteam cum prin sange imi curge o stare absoluta. Am adormit cu aceasta imagine, cu un zambet diabolic sters pe fata.
In concluzie, aceasta stare, fericirea, este ceva subiectiv, care la un anumit nivel ne face sa nu mai fim oameni.

Like a stone.

Un prim semestru care nu-l pot cataloga nici oribil nici superb. Am iubit, am pierdut, m-am distrat, am incheiat prietenii care pareau sa fie indestructibile, am plans, am ras, am cunoscut oameni noi si am legat alte prietenii.
Pot sa spun ca acest prim semestru de liceu m-a schimbat enorm. Mi-a oferit perspective noi si m-a maturizat, facandu-ma sa ma redescopar. Am gasit in launtrul meu o mica potrtiune pe care nici nu credeam ca o am, insa am reusit sa o inchid inainte ca situatia sa fie prea dramatica. Povestile de liceu se spune ca sunt cele mai memorabile, in aceasta prima perioada mi-am inceput propria poveste, iar acestei povesti tocmai i s-a incheiat primul capitol. Sunt nerabdatoare, insa cel mai important sunt speriata de ceea ce va urma. Mi-as dori sa pot sa dau timpul inapoi si sa-l opresc in momentele care m-au facut aproape sa plang de fericire, insa cum acest lucru nu se poate intampla o sa ma multumesc cu descoperirea altor momente care sa merite sa fie pastrate.
Si totusi, am un sentiment de regret si de dor. Imi e dor nebun de anii in care nu aveam nicio grija, cand obrajii mei nu cunosteau lacrimile si inima nu stia ce e aia "durerea".
Astfel s-a incheiat primul semestru de liceu si pot sa spun ca am trecut cu bine peste el cu toate ca am intampinat multe obstacole.
<3<3<3  

http://www.youtube.com/watch?v=7QU1nvuxaMA

Love is above all.

Sunt  foarte indragostita. Nu stiu de ce sau de cine dar ma simt foarte bine dispusa. Stiu ca mai devreme sau mai tarziu voi gasi pe cineva care sa-mi spuna "Te iubesc". Poate ca-mi spune, dar cu o voce launtrica pe care nu o pot auzi, doar simti. Aceasta afirmatie, "Te iubesc", o spun si eu foarte des in-nauntrul meu de la un timp. Iubesc zambetul, vocea, rasuflarea tot ce tine de acea persoana. Nu trece secunda in care sa nu ma gandesc unde e sau ce face.
E o zi frumoasa pentru a fi indragostit. Toamna a venit si acest sentiment desi e invaluit de o adiere rece se simte si o caldura interioara care ma face sa urc pana la cer si sa cobor de un milion de ori. Ador acest sentiment.
Doamne cat de bine dispusa sunt azi.Viata e prea frumoasa ca sa ma opresc si sa plang, decat sa fac asta mai bine rad si iubesc. Fiecare frunza care se prabuseste pe pantul rece aduce odata cu ea un strop de bucurie, aduce un alt peisaj, ceva nou care trebuie sa-l pretuim atata timp cat il avem. Nu avem timp sa fim tristi. Fiecare nota proasta, fiecare mustrare a profesorilor sau a parintilor, fiecare julirura nu sunt decat lucruri fara importanta. Vreau sa va fac cu acest articol sa va simtiti mai bine. Vreau sa-l citit de fiecare data cand sunteti suparati si sa va aduceti aminte ca viata e prea scurta pentru a fi tristi. Iubiti cat sunteti tineri, nu va bateti joc de cei care tin la voi, daca va permit mai multe este doar pentru ca vor ca voi sa fiti fericiti, aveti grija de cei mai slabi ca voi, faceti-va timp pent toti si fiti mereu cu zambetul pe buze, absolut nimic nu va opreste sa faceti asta. Sunteti atat de tineri si puteti sa feceti orice.
Vreau sa va las sa ascultai ceva care pe mine ma face sa ma simt de 10 ori mai indragostita si sper sa aibe acelasi efect si asupra voastra:

http://www.youtube.com/watch?v=3of_EN0XpxI

Poveste.

"_Vreau sa vorbesc cu tine!
_Te ascult.
_Mi-a ajuns. Mi-a ajuns sa pun capul pe perna seara si sa ma gandesc:"Oare el ce o face? S-o fi culcat?". Mi-a ajuns sa ma trezesc in fiecare dimineata si primul lucru care imi vine in minte sa fie numele tau. Mi-a ajuns sa stau cu lacrimi in ochi si sa sper ca intr-o buna zi vom fi impreuna. Ti-am fost mereu alaturi, oricand ai avut nevoie de ceva eu te-am ajutat. Si cu ce m-am ales? Cu absolut nimic.Tu chiar nu intelegi ca te plac? Dar daca mai continui sa fi asa rece si indiferent cu mine dragostea pe care ti-o port se va transforma in ura. Asta vrei?
_Imi pare rau. Sincer iti spun. Te-am placut din prima clipa in care te-am vazut, insa mi-a fost prea frica sa ma indragostesc de tine. Am crezut ca voi ajunge sa sufar asa ca am ales sa renunt. Recunosc, sunt un las si imi pare sincer rau. Te-am avut dat ti-am dat drumul, mi s-a rupt sufletul dar am crezut ca e mai bine. Acum inima mea sangereaza, simt cum o sulita o sfasie.Te vreau din nou si iti promit ca de data asta nu o sa te dezamagesc, o sa stiu cum sa te pretuiesc. Sunt indragostit de tine: TE IUBESC!"


Asta e o simpla poveste care mai mult ca sigur se intampla in acest moment cuiva. Poate ca cei doi nu-si expun sentimentele cu voce tare dar mai mult ca sigur simt asta. E foarte greu sa spui cuiva "te iubesc"  pentru ca nu esti sigur ca e reciproc mai ales cand priactic nu exista o relatie, cand este doar in subconstientul fiecaruia. Mi-ar placea sa fie usor, sa spunem ce simtim, sa nu ne mai ascundem in fata unor masti de oameni reci si indiferenti, insa asta nu este asa de simplu, orgoliul personal este foarte greu de depasit.
Multa bafta in dragoste, cand nu o sa va asteptati atunci o sa va loveasca si o sa va faca sa va simtit uimitor, pentru ca dragostea nu aduce odata cu ea doar suferinta, aduce si acel sentiment fantastic, greu de uitat.


"...Te iubesc...!"