Next or not?

Avem puterea sa trecem mai departe sau fantoma fostului ne bantuie? O sa depasim acea privire unica, acel zambet care nu dispare din cap? In situatia unei impacari , reusim imbinam trecutul cu prezentul? Iata doua idei aparent diferite care ar putea crea un perfect impreuna ca ciocolata si untul de arahide.Ganditi-va ce usor ar fi daca ar exista o procedura chirurgicala rapida care sa smulga amintirile urate si greselile si sa lase doar plimbarile amuzante si vacantele speciale. Dar pana cand ziua aceea va sosi ce e de facut? Sa ne bazam pe aceeasi veche filosofie de varf de ac de a ierta si uita? Putem ierta, dar putem cu adevarat uita? Putem atunci sa iertam cu adevarat daca nu putem uita? Nimic nu este mai rau decat sa ti se aduca aminte in fiecare zi de greselile tale si sa simti ca nu mai are nimeni incredere in tine. Un concept poate putin depasit in societatea de astazi dar care inca mai bantuie.

...

O sa las decat aceste idei pentru ca simt ca nu pot gasi un raspuns la aceste intebari si nu vreau sa va plictisesc.

Cine suntem?

Vreau sa ies afara, dar nu am cu cine!

Vreau sa merg pe luna, dar nu am racheta!

Vreau sa scriu mai des pe blod, dar nu am timp!

De ce intervine mereu"dar"?  Putem incerca sa-l facem sa dispare? Daca tot ce ne-am dori s-ar indeplini intr-o secunda, am fi cu adevarat fericiti? Sa ne imaginam ca totul este posibil! Am descoperi ca devine o rutina si ne-am transforma din oameni fericici in unii care fac mereu aceleasi lucruri

Este atata agitatie in jur. Toata lumea pare Ok. Dar oare asa sa fie? Incercam sa ne ascundeam in spatele unei cortine care nu va fi trasa niciodata. Cu toate astea aveam persoane care ne sunt alaturi, insa care nu ne cunosc cu adevarat. Lucrurile materiale par sa constituie apogeul perfectiunii. Nu ne dam seama cu adevarat de cine suntem, sau cel putin nu vrem sa ne dam seama. Poate o masina si o casa sa cucereasca "publicul" obisnuit?  Suntem judecati in functie de bani si prietenii vin odata cu ei. Insa daca ne comportam asa, o sa ne mai aducem aminte cine suntem cu adevarat? O zi obisnuit se poate transforma in una unica prin simpla aparitie a cuiva care sa ne readuca zambetul pe buza. Totusi, putem sa le avem pe toate?

Nevroza

Nu mai suport! Vreau sa plec, sa nu mai vad pe nimeni, sa ma duc dracu' si sa nu-mi mai pese de nimic. De ce imi iese totul pe dos? Pentru un moment e perfect si apoi se ruineaza. De ce? Cum pot sa scap de toti?Cum? De ce oamenii minint atat de mult? De ce nu putem sa fim normali sa sa facem ceea ce simtim? De ce am atatia nervi? De ce nu iese totul cum am planuit? De ce mi-am pierdut atata timp? De ce? Cate intrebari si niciun raspuns....nu mai pot...nu mai suport...blogul este singurul"popa" la care ma pot spovedi[cu toate ca gandurile mele din acest moment vor mi citite de mai multi]. NU MAI POT! Sincer, nu stiu exact ce-mi provoaca aceasta stare, dar vreau sa fie cineva care sa-mi spuna" Hei, totul o sa fie bine, calmeaza-te!". S-au intamplat atatea lucruri in aceasta zi oribila, as face orice ca sa mi se indeplineasca o dorinta, o dorinta ascunsa care in momentul asta striga cu disperare ajutor, care imi devoreaza fiecare parde din corp. Doamne, ce am? Ce tot spun? Am inceput sa vorbesc fara sens, sa va stresez cu problemele mele. 

"Si plâng si eu si tremurând/Pe umeri pletele-i resfir.../Afara târgul sta pustiu, /Si ninge ca-ntr-un cimitir." Ce versuri frumose care oarecum ma linistesc. Cred ca pana sa vina cineva sa'mi spuna ca o sa fie "ok" o sa raman cu Bacovia si Aiden. Va multumesc pentru timpul acordat si scuzati-ma ca v-am plictisit cu "Nevroza" mea. Pa!

Ta na na :x

Nu am nici cea mai mica idee ce sa scriu...azi nu am inspiratie...nu vreau sa abordez o tema politica, nici ceva pueril, oricum o sa va plictisesc. Deci, ce sa barfim?>:)Gata stiu....Nu, nu stiu..Mai stati 2 minute...A da..am uitat sa-mi cer scuze ca scriu rar pe blog, gata, mi-am cerut. Next! Despre ce vorbim azi?=))Deci stiu..."Sex in the city", prestigiosul serial care a facut furori. Ma gandesc ca daca o sa ma apuc sa povestesc anumite faze o sa credeti ca am vazut un film porno, dar nu e asa, nu contine scene nud[bine doar pana la bust] dar are o tema mai"delicata". Filmul abordeaza femeia din New Yourk, careia nu-i pasa ne nimeni si de nimic, care o face cu primul si in maxim 4 ore o vazi facand-o cu altu'. Dar, merge si pe cordonata iubirii, a dragostei imposibile, a inimilor"rupte", a razbunarii, dar si a fricii ca va fi doborata din nou din punct de vedere emotional. In orice caz este descrisa femeia asa cum ar trebui sa fie: puternica. Filul incurajeaza femeile sa ia locul barbatilor si sa fie ele nesimtite, sa faca sex apoi sa plece, sa se bucure de placere si sa nu ofere nimic in schimb.

 In fine...hai sa mai vorbim de altceva[am facut destula reclama]....De ce ne indragostim mai repede vara? La bun...de ce? Caldura provoca senzatii ciudate influentand creierul si inima, facandu-ne sa simtim “fluturasi in stomac”. Stiti, devine chiar ciudat, eu pun intrebari si eu raspund :)). Oricum cui ii pasa?

Si cum toate articolele trebuie sa aibe un finel si al meu o sa se bucure de asa ceva. Va rog sa nu ma injurati ca am vorbit despre lucruri mai tampite, dar asa mi-a venit si....Pa!

Disperare!

O stare de ameteala imi infioara faptura. Ma gandesc la mare, la nisipul fin care-ti mangaie talpile intr-o dimineata sub rasaritul care anunta ceva promitator. Vreau sa evadez! Mi s-a luat de chipurile mari si vesele, de momentele stupide cand stau fata in fata cu cineva si ne emotionam si nu facem nimic, de injuraturi, de tot.

Cum vom evolua daca nu stim sa spunem ce simtim? Vrem sa ajungem peste tot dar stam pe loc, nu putem sa ne autodepasim.

Sa pun o intrebare mai buna: De ce dragostea doare, de ce nu e ceva placut care sa se traiasca din plin?

Nu stiu unde vreau sa ajung, imi pun intrebari aiurea cu speranta ca articolul va fi citit de cineva si va intelege ce vreau, va intelege ca mi s-a luat de jocuri prostest, ca vreau adevarul, vreau sa se intample ceva acu'. Simt ca nu mai pot, ca totul s-a sfarsit, ascult Epilog[Vama] si simt ca inebunesc.

Totul e o prostie, vom ajunge sa fim olimpici la 5 materii si nu vom stii nimic despre realitate, viitorul ne va fi ales de altii si cand vom vrea sa traim nu vom mai avea ce pentru ca anii s-au dus, vom vrea sa traim in trecut sa dam prezentul si viitorul la o parte, sa ne intoarecem in copilarie.

Cu o ultima strigare va cer ajutor! Salvatima din universul asta idiot!

20 de lucruri pe care vreau sa le fac...

Am vazut ca mai toate blogurile au o lista asemanatoare, deci hai sa am si eu :))

1. sa intru la filologie

2. sa plec de acasa

3. sa dau la medicina  sa sarbatoresc 18 ani in Vama Veche

4. sa zbor cu avionul

5. sa fac bangi jambling

6. sa merg pe luna

7.sa vad piramidele

8. sa ma mut in L.A./New Yourk

9. sa am 2 baieti frumosi sa nu am copii

10. sa am o casa de vacanta pe plaja

11.sa am o masina frumoasa

12. sa ma casatoresc cu unu buun=P~sa traiesc fericita pana la adanci batraneti, fara nunta dar cu cineva care sa ma iubeasca

13. sa am un aparat de fotografiat performant

14. sa invat sa merg pe sk8

15. sa fiu olimpica la istorie sa raman aceeasi fiinta care rade din orice si se imbata doar cand vb de alcool

16. sa scriu mai des pe blog

17. sa merg la un concert Aiden, Simple Plan, Green Day sau My Chemical Romance

18. Sa nu ma despart de cei mai buni prieteni[Gaby, Andreea, Melisa, Livia, Alexa, M!ru, Bibi, Denis, Lori, Cami]

19. sa am multe haine si multi pantofi

20. sa citesc peste 1.000 de carti pana mor.

Cam astea ar fi cele mai importante lucruri:)

                                                                                       Va multumesc pentru timpul acordat:)!    

P.S.:Pe parcursul timpului o sa mai modificacest articolul

No man's land

Acestea sunt cuvintele pe care mi le zic in minte cand ma gandesc la Romania.De ce? Pai, poate pentru ca in fiecare zi mor atatia oameni de foame, poate pentru ca nimanui nu-i pasa de aceasta tara, poate ca daca cineva vrea sa faca ceva e luat in ras si pana la urma "binefacatorul" ajunge sa fure cat mai mult din bugetul tarii! Da, cred ca de asta consider Romania o tara fara speranta.La ce bun ca fi patriot, sa iubesti taramurile minunate cand toti sunt asa de orbi, se lasa prostiti in fata si daca vine cineva si incearca sa stopeze infectia e considerat prost?

De ce mi de tineri pleaca anual din tara sa studieze sau sa lucreze in alte tari?De ce? Pentru ca le e prea bine la ei acasa?Credeti ca vor sa-si paraseasca familiile penru ca le e prea bine?Sincer nu cred ca e asa! 

Oare acei oameni care aleg sa locuiasca departe de locul in care au copilarit fac asta pentru ca Romania nu poate sa le ofere nimic, ca e o tara de animale care nu stiu cum sa traiasca ei mai bine? 

ROMANIA, TREZESTE-TE!  Le spun celor care inca mai cred ca se poate schimba ceva, nu va mai lasati umiliti de toate jugodiile din parlameni[si nu imi e frica sa vorbesc asa], daca vreti sa continue totul asa nu aveti de cat, dar stiti ce se va intampla pana la urma, veti ajunge toti niste javre nenorocite, niste pupincuristi de clasa I. Nu stiu ce parere o sa va faceti despre mine, dar mi-a ajuns pana in gat sa ma uit la fetele copiilor cand le dau un covrig ,de sarbatori venind sa colinde, aducandu-le o fericire care denota o saracie crunta.

Voi alegeti ce vreti de la tara asta, sa mai asteptam 20 de ani ca sa fim pe linia de plutire, sau sa ne deschidem ochii si sa facem acu' ceva?

                                                                                                     

                                                      Va multumesc pentru timpul acordat!